Parlamentul României este unica autoritate legiuitoare din România, el adoptă şi abrogă legi, pe care le inmânează preşedintelui statului pentru sancţionare. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din:

• SENAT
• CAMERA DEPUTAŢILOR

CAMERA DEPUTAŢLOR din România este una din cele două camere ale Parlamentului bicameral.

La fel ca şi cealaltă cameră, Senatul, Camera Deputaţilor este aleasă prin vot universal, liber, secret şi direct de către cetăţenii cu drept de vot ai României, Structurile interne ale Camerei Deputatilor sunt: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare.

Parlamentul Romăniei adoptă legi, moţiuni şi hotărâri.

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare

Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

• Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal (PD-L)
• Grupul parlamentar al Alianţei Politice a Partidului Social Democrat şi a Partidului Conservator (PSD+PC)
• Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (PNL)
• Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR)
• Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente:

• Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;
• Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
• Comisia pentru industrie şi servicii;
• Comisia pentru agricultură, sivicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor nationale;
• Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
• Comisia pentru sănătate şi familie,
• Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
• Comisia pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa;
• Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
• Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• Comisia pentru politică externă;
• Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.
• Comisia pentru regulament
• Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.